Iurie Chirinciuc

Tinerii și Diaspora

vor salva                    

Neamul și Țara !

Iurie Chirinciuc:„În domeniul transporturilor au fost și sînt destule interese personale…”

14.11.2019
Share Button

Iurie Chirinciuc


Ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor Iurie Chirinciuc a oferit un interviu portalului Tribuna, în care a vorbit despre drumurile ce vor fi reabilitate în acest an, despre prevederile politicii bugetar-fiscale în domeniu, despre situaţia de la Calea Ferată din Moldova și alte subiecte de actualitate.


Dle Chirinciuc, sînteți ministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor deja în al doilea Guvern. Cum decurge procesul de implementare a reformelor în domeniul pe care-l gestionați?


Într-adevăr, în decurs de 8 luni am depus jurământul de două ori în calitate de ministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor. O fi un semn bun sau nu, rămâne de văzut. Cert este că, interesul meu, în calitate de Ministru, este de a realiza sarcinile pe care mi le-am propus împreună cu echipa de specialiști din cadrul ministerului. Sunt un patriot care își iubește neamul, dar deseori constat, cu regret, că, cetățenii Republicii Moldova au mai multă ambiție și spirit revoluționar decât rațiune și răbdare. Pe de altă parte, sunt de acord că guvernanții sunt cei care provoacă dezamăgire în rândul cetățenilor RM. De obicei, un proces întreg de reforme în domeniile economice a unui stat implică schimbări radicale, dar, de cele mai multe ori, ele sunt dureroase pentru cetățeni, deoarece sunt excluși din zona lor de confort psihologic și financiar. Cu astfel de exemple mă confrunt zilnic, când pentru unii transportatori reformele implementate de Minister le prejudiciază interesele personale. Credeți-mă, în acest domeniu au fost și sunt destule interese, care nu întotdeauna coincid cu interesele statului și ale cetățeanului de rând.


S-a schimbat atitudinea donatorilor externi acum că apele s-au limpezit? Ce proiecte urmează a fi lansate?


Partenerii noștri externi țin foarte mult la Republica Moldova. Acest fapt este demonstrat de proiectele de infrastructură pe care le finanțează constant. În 2015, când Republica Moldova s-a aflat în situație de incertitudine și instabilitate politică a existat riscul ca multe dintre proiectele finanțate de donatorii internaționali să fie retrase din discuții și de pe masa de negocieri. Totuși, partidele, aflate acum la Guvernare, au reușit să identifice la timp acel consens politic pentru a continua programul de guvernare propus și respectiv salvarea proiectelor de infrastructură și dezvoltare a țării. Imediat după investirea noii componențe a Guvernului Filip, Banca Mondială a decis să acorde Republicii Moldova un împrumut în sumă de 80 milioane USD, pentru implementarea Proiectului de Îmbunătățirea Drumurilor Locale, din care se preconizează reabilitarea a circa 300 km de drumuri locale. Apropo, acest proiect urma să fie lansat încă în toamna 2015, dar criza politică a dus la tergiversarea acestuia. Acum ne pregătim de licitații pentru executarea lucrărilor, prima etapă fiind preconizată pentru trimestrul IV al anului 2016.


În 2016, câți kilometri de drum vor fi reparate și din ce fonduri?


Iurie Chirinciuc pe șantier


Înainte să vorbesc despre proiectele de infrastructură a drumurilor pentru anul 2016 aș dori să reamintesc despre lucrările finalizate în 2015. Consider important și oportun să enumer sectoarele de drum R3 Chișinău-Hâncești-Cimișlia, pe o lungime de 39 km și R20 Rezina-Orhei – Călărași pe o lungime de 16 km, lucrări finanțate de Banca Europeană pentru Investiții (BEI). Am menționat aceste sectoare pentru că deseori mă confrunt cu situații în care mulți dintre cetățenii Republicii Moldova nu cunosc realizările Ministerului în domeniul infrastructurii drumurilor. Pentru anul 2016 din resurse externe de finanțare se planifică finalizarea reabilitării drumurilor M3 Chișinău – Giurgiulești de la or. Comrat până la s. Ciumai, lungimea totală 54,5km, sectoarele de drum R1 Chișinău – Ungheni de la ieșirea din Chișinău până la or Strășeni, 17,6 km, din s. Bahmut până la centura de ocolire a orașului Ungheni, 28 km, construcția drumului de ocolire a or. Ungheni, 7,7 km și R33 Hăncești-Lăpușna-M1 un sector de drum de 37km.Totodată, mai avem în proces de lucru R14 Bălți-Sărăteni, 30 km, finanțare BERD – R6 M1-Ialoveni, (centura Chișinău) 7 km, finanțare BEI – R16 Bălți-Fălești-Sculeni, 55 km, finanțare BEI.


Suplimentar, la întrebarea Dvs., aș dori să adaug că drumurile care urmează a fi reabilitate din sursele Fondului Rutier depind în mare măsură de nivelul de finanțare pentru anul 2016. În cazul finanțării conform prevederilor Strategiei de Transport și Logistică pentru anii 2013 – 2022, anul acesta pot fi reabilitate 10 km din drumul R26 Tiraspol-Căușeni-Cimișlia. În același timp, a fost planificată începerea lucrărilor de reabilitare pe mai multe sectoare de drumuri naționale, cum ar fi R34 Hîncești-Leova-Cahul, 83km, R9 Soroca-Arioneşti, 31 km, dar și demararea mai multor licitații pentru extinderea drumului M3 – construcția drumului de ocolire a or. Vulcănești, 9 km (finanțare grant CE), construcția drumului de ocolire a or. Comrat, 18 km (finanțare BEI), construcția drumului de ocolire a localităților Slobozia Mare, Câșlița Prut și Giurgiulești, 20 km ( finanțare BERD).


Recent, ați criticat dur proiectul de politică bugetar-fiscală, care vine cu modificări la legislația fiscală, iar în opinia dvs., afectează grav sursele de constituire a Fondului Rutier. De ce totuși credeți că se insistă pe această modificare? Dvs., personal, vedeți doar părți negative a acestor modificări sau totuși sănt și careva părți pozitive? Dacă da, care ar fi acestea?


Eu nu consider spusele mele drept o critică dură la politica bugetar-fiscală, așa cum spuneți dvs., mai degrabă aș numi-o – precizări constructive, deoarece suntem colegi în Guvern și avem responsabilități comune față de cetățeni. Și dacă tot m-am referit la responsabilități, vreau să amintesc aici, că responsabilitatea pentru proiectele de reabilitare a drumurilor naționale o poartă, în primul rând, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor.


Bunicii mei aveau o vorbă înțeleaptă, care mi-o spuneau deseori: „De șapte ori măsoară și o dată taie”. Când Ministerul Finanțelor vine cu o asemenea propunere de eliminarea taxei pentru folosirea drumurilor trebuie să propună și soluții pentru a acoperi deficitul din Fondul Rutier care se formează din cauza abrogării acestei taxe. Din păcate, nu am găsit în politica bugetar-fiscală pentru anul 2016 soluții pentru acoperirea acestui deficit, iar acest fapt poate prejudicia, grav, nivelul de întreținere și reabilitarea drumurilor. Din acest motiv am atenționat colegii noștri, dar și opinia publică. Poziția noastră a fost susținută și de Instituțiile Financiare Internaționale, Patronate, Sindicate, experții Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” care au accentuat că, taxa pentru utilizarea drumurilor trebuie păstrată.


Eu doar am vrut să țin cont de angajamentele asumate de Republica Moldova referitoare la mărimea Fondului Rutier, care, în anul 2016, trebuie să constituie 1650 milioane lei cu o majorare treptată până la 2920 milioane lei, în anul 2022. Atunci când instituțiile financiare internaționale investesc în reabilitarea drumurilor naționale vin cu condiția ca ele să fie, cel puțin, întreținute corespunzător. Cu regret, prin modificările operate la rectificarea bugetului în anul 2015 și cele propuse în proiectul de politică bugetar-fiscală pentru anul 2016, Ministerul va fi în imposibilitatea respectării acestei condiții și am putea risca să pierdem finanțări externe importante pentru reabilitarea infrastructurii naționale.


ministrul Iurie Chirinciuc


Proprietarii automobilelor cu plăcuțe de înmatriculare străine ar putea să achite mai mult pentru taxele de drum, însă știm că, în ultimii ani numărul acestor șoferi s-a mărit considerabil. Nu credeți că scumpirea vinietei va speria șoferii, făcându-i să renunțe la astfel de automobile? Și în genere, pe parcursul anului trecut, din taxele pentru viniete ce venituri la bugetul de stat s-au adunat?


Dimpotrivă, consider că, șoferii care utilizează drumurile naționale, anual, este logic să achite echitabil pentru asta. Din păcate mulți dintre ei sunt iresponsabili, poate chiar au o doză de impertinență, când se ascund în spatele acelei plăcuțe de înmatriculare străine anume pentru a sfida regula și a se eschiva de Poliția Rutieră și de penalitățile ce se impun. De aceea, propunerea MTID are drept scop echilibrarea taxei de folosire a drumurilor achitată de posesorii autoturismelor înmatriculate în Republica Moldova cu taxa vinetei.


Situația vehiculelor neînmatriculate în Republica Moldova a fost discutată detaliat în cadrul unui Grup de lucru format din reprezentanții instituțiilor de ramură. Există mulți utilizatori permanenți ai vehiculelor neînmatriculate, ceea ce poate duce la nemulțumirea publicului în urma înăspririi politicilor legate de vinietă. În acest context, membrii grupului de lucru au evaluat că, circa 12 500 automobile nu au fost înmatriculate în Republica Moldova, posesorii acestora preferând să circule pe drumurile țării noastre cu numere străine.


S-a constatat o discrepanță mare dintre taxa plătită pentru folosirea drumurilor de către proprietarii autoturismelor înmatriculate în Republica Moldova și taxa vinietei achitată de către proprietarii autoturismelor înmatriculate în afara țării. În opinia membrilor Grupului de lucru, această discrepanță constituie o inechitate gravă între contribuabili încurajând astfel fenomenul de înmatriculare a autoturismelor peste hotarele țării în detrimentul bugetului de stat și a Fondului Rutier. Din această cauză, am propus ca și opțiune majorarea taxei de drum pentru maşinile înmatriculate peste hotare în sumă de 300 Euro pentru șederile cu o durată de 365 zile.


Consider că, această formulă nu dezavantajează turiștii sau diaspora, deoarece costul vinietelor pe termen scurt rămâne neschimbat. Modificările propuse sunt exclusiv doar pentru autoturismele neînmatriculate în R. Moldova, care circulă în țara noastră mai mult de 90 zile. Aici aș vrea să precizez că, în anul 2015, din contul vinietelor s-au acumulat circa 85 milioane lei, iar pierderile de încasări la bugetul de stat de la vămuirea vehiculelor în comparație cu anul 2014 sunt de 200 milioane lei. Acest proiect îl văd ca pe o soluție și pentru Fondul Rutier, dar și pentru instituirea unui control eficient asupra unităților de transport neînmatriculate în Republica Moldova.


Care este acum situația la Calea Ferată a Moldovei? Întreprinderea, din punct de vedere financiar, în ce situație este?


Atunci când am venit la conducerea ministerului, situația la CFM era departe de a fi una bună. Datoriile la salariu erau pentru 4 luni, iar traficul de pasageri extrem de mic. Totuși, nu m-am alarmat, dimpotrivă, am zis că trebuie să preia conducerea CFM un manager bun, care știe să atragă investiții majore și importante pentru redresarea situației și dezvoltarea acestui tip de transport. Din punctul meu de vedere, Calea Ferată din Moldova necesită o reformare strategică bine pusă la punct.


După numirea noului director CFM, Iurie Topala, carul s-a pornit din loc. S-a inițiat deja un proces de eficientizare a activităților desfășurate în cadrul CFM, dar adevărata schimbare urmează să se producă după restructurarea CFM, proces pe care l-a demarat prin implementarea Acordului de Restructurare a CFM. Cu regret, actualmente, nu există resurse necesare pentru acoperirea cheltuielilor cerute de desfășurarea activității economice în cadrul întreprinderii (servicii de transport marfă și pasageri). Cele mai mari ponderi în structura cheltuielilor din activitatea de bază a CFM pe elemente o are remunerarea muncii cu 39% și combustibil – 28%.


Actualmente, întreprinderea dispune de creanţe creditoare în sumă totală de – 653992,8 mii lei cu 16800,2 mii lei mai puțin faţă de situația din 1 august 2015. Dintre care Credite bancare şi alte finanțări – 267050,7 mii lei cu 25203 mii lei mai puțin. Creanțe față de furnizori de marfa și servicii – 290591,2 mii lei cu 8886,4 mii lei mai mult și salariu – 67865 mii lei cu 28971 mii lei mai puțin. Apropo, există și un Acord semnat cu sindicatele, patronatele din domeniu, în baza căruia datoriile la salariu vor fi reeșalonate, astfel încât la 1 iulie 2016, acestea să nu mai existe. Sunt optimist că vom reuși!


Ședință la Banca Mondială


Sunteți mulțumit de activitatea rutelor de tren pentru pasageri? Dar de calitatea vagoanelor? Pe când noutăți în acest sens?


Transportul intern de pasageri la CFM a început să se modernizeze odată cu introducerea celor 4 trenuri modernizate. Am avut deosebita plăcere să merg cu unul dintre ele până la Iași. Acest tip de transport pe cale ferată oferă un alt confort, decât transportul rutier, în plus, este și unul dintre cele mai sigure mijloace de transport. Sunt convins că după implementarea Acordului de Restructurare a Căii Ferate din Republica Moldova, vom reuși să îmbunătățim și mai mult transportul de mărfuri și cel de pasageri, dar și să atragem investiții importante. În acest sens discutăm cu viceministrul responsabil de domeniul transporturilor, Sergiu Bucataru, și directorul CFM, Iurie Topala, cum am putea să dezvoltăm acest sector ca să devină unul profitabil pentru Calea Ferată și, în special, pentru pasageri. Suntem dispuși să anunțăm un parteneriat public privat sau chiar să organizăm și o licitație de arendare pentru agenții economici locali și internaționali interesați de acest sector. Aceștia urmează să investească în modernizarea locomotivelor vechi, în special, mă refer la trenurile de pe rutele internaționale care trebuie cât mai curând posibil să fie supuse unui proces integral de reabilitare, deoarece perioada lor de valabilitate este una limitată. De obicei, în statele civilizate transportul de pasageri pe calea ferată este subvenționat de către stat, însă la momentul actual, Guvernul  nostru nu are elaborat un plan de subvenționare. Și nu cred că, în viitorul apropiat, subvenționarea de către stat al transportului feroviar de pasageri este real de implementat. De aceea trebuie singuri sa identificăm soluții viabile și realizabile. Apropo, anual transportul de mărfuri și pasageri pe calea ferată generează pierderi de circa 100 milioane lei.


Eu am încredere deplină în echipa de la Minister, cu care muncesc, și ascult toate soluțiile propuse, oferind libertatea de a le implementa atât cât prevede și permite legea.


Nu pot să nu vă întreb despre politică. Se va implica PL în cursa pentru fotoliul de Președinte al Republicii Moldova? Cum trebuie, în opinia Dvs., să fie viitorul șef al statului?


Partidul Liberal este o formațiune vie, susținută de sute de mii de cetățeni. Ca și Dvs., noi, liberalii ne dorim un Președinte, care, în primul rând, să se gândească la popor, care să consolideze societatea. Noi ne dorim stabilitate în țară, fapt de care v-ați convins, căci doar stabilitatea poate asigura implementarea reformelor și îmbunătățirea nivelului de trai. Cât privește, dacă PL va avea propriul candidat, cum vă spuneam mai sus, PL este o formațiune vie, unde deciziile se iau urmare a discuțiilor. Urmează să decidem.


Ce are PL și nu au celelalte partide?


Partidul Liberal are, în primul rând, oameni cu verticalitate, oameni integri, care se gîndesc la interesele cetățenilor. Partidul Liberal are oameni profesioniști, care știu cum să facă din R. Moldova un stat dezvoltat, cum să facă din țara noastră un stat European. Partidul Liberal are valori și principii la care nu va renunța niciodată. Partidul Liberal este partidul care nu va ceda R. Moldova celor ce vor să o distrugă!


Vizita pe traseul Chișinău-Ungheni


Care este cel mai mare vis al ministrului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, dar al politicianului Iurie Chirinciuc?


Ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor își dorește, și depune toate eforturile, pentru a face din Republica Moldova un stat cu drumuri europene și transport modern. Este un vis, pe care, cu siguranță, îl aveți și dvs., și sunt convins că vom ajunge să-l trăim împreună într-o perioadă nu atât de îndelungată.


Politicianul Iurie Chirinciuc își dorește ca toți cetățenii Republicii Moldova să ducă un trai decent, acest lucru fiind posibil atunci când țara noastră va deveni parte a României și, nemijlocit, a Uniunii Europene. În acest sens noi, liberalii, am muncit și vom munci, și suntem convinși că nu a mai rămas atât de mult până vom vedea realizat și acest vis. Așa să ne ajute Dumnezeu!


Andriana Cheptine

Share Button