Iurie Chirinciuc

Tinerii și Diaspora

vor salva                    

Neamul și Țara !

„Întreprinderile din subordinea MTID, inclusiv CFM vor deveni profitabile”

21.08.2019
Share Button

c2


Dragi cititori, în câteva ore vom rupe fila unui nou an în calendar. Acum nu ne rămâne decât să facem bilanțul. Să vedem ce am reușit în 2016, ce ne rămâne de făcut în 2017. Cu siguranță ne așteaptă vremuri grele, dar nu trebuie să renunțăm. Suntem nevoiți să muncim și mai mult în anul care vine pentru a fi cu mult mai buni decât în 2016. Acum, vă invit să citiți un interviu acordat revistei "Profit", unde am vorbit despre dezvoltarea întreprinderilor din subordinea MTID, inclusiv despre situația de la CFM și cum poate fi depășită!



Optimismul ministrului


Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (MTID), Iurie Chirinciuc, este convins că întreprinderile de stat din subordonarea ministerului, inclusiv Calea Ferată a Moldovei, pot deveni profitabile. Ministrul dă asigurări că creditele contractate de la instituţiile internaţionale precum BERD şi BEI vor fi utilizate conform destinaţiei şi vor ajuta la revigorarea ramurii. În cadrul unui interviu acordat revistei Profit, Iurie Chirinciuc vorbeşte despre realizările şi provocările care stau în faţa ministerului, precum şi proiectele în curs de dezvoltare.


Profit: Dle Ministru, proiectul de lege privind politica bugetar-fiscală pentru anul 2017 a fost deja votat în prima lectură în Parlament. Acesta cuprinde, inclusiv, amendamente ce ţin de autoturisme. Ce părere aveţi despre faptul că mărimea accizelor pentru autoturismele noi importate în Moldova vor fi aprobate pentru o perioadă de trei ani? 


I.C.: De nenumărate ori am menţionat necesitatea introducerii TVA-ului la vămuire, în locul accizelor. Un autoturism de două mii de euro, dar şi unul de 20 mii de euro pot avea aceleaşi cilindre, respectiv, la vămuire achită acelaşi acciz. Această formulă dezavantajează cetăţenii, care achiziţionează autoturisme mai ieftine, dar pentru care la vămuire sunt nevoiţi să achite un acciz exagerat. Astfel, Guvernul va munci la crearea unui nomenclator în care va fi inclusă valoarea autoturismelor în funcţie de model şi vechime. Deci, această valoare va sta la baza plăţii pentru vămuire.


Situaţia actuală ne arată că în prezent avem circa 50 mii de autoturisme înmatriculate în România, Bulgaria sau în Ţările Baltice, iar alte 50 mii de autoturisme sunt înmatriculate în regiunea transnistreană. Cred că unica soluţie este introducerea TVA-ului la vămuire şi a taxei de mediu. Recent, Guvernul a luat o decizie prin care timp de trei luni cei care vor să-şi înmatriculeze autoturismele în Republica Moldova beneficiază de o reducere de circa 70%. Dar este o soluţie temporară.


Profit: Cum comentaţi intenţia Ministerului Finanţelor de a colecta accizele pentru autoturismele importate în Moldova în lei moldoveneşti, ci nu în valută cum s-a efectuat întotdeauna? 


I.C.: Colectarea accizelor în lei moldoveneşti trebuia efectuată cu mult timp în urmă. Moneda naţională este leul, salariile sunt achitate oamenilor în lei, deci este judicios ca şi accizele să fie calculate, de asemenea, în lei. Astfel, se exclud costurile suplimentare în cazul în fluctuaţiei cursului valutar.


Încă o propunere a MTID care s-a acceptat în proiectul de lege privind politica bugetar-fiscală pentru anul 2017 ţine de reducerea cu 50% a accizelor pentru autoturismele hibride. Aceste măsuri în cumul cu fixarea accizelor în lei în loc de euro vin să demonstreze că într-adevăr actualul Guvern lucrează pentru binele cetăţenilor.


Profit: Care este mărimea Fondului Rutier prevăzută în bugetul pentru anul 2017 şi cum vor fi utilizaţi aceşti bani? Toate fondurile vor merge la repararea drumurilor sau o parte vor fi utilizaţi de stat în alte scopuri? 


I.C.: MTID a convenit cu Ministerul Finanţelor ca în anul 2017 Fondul Rutier să fie stabilit în strictă conformitate cu Strategia de Transport şi Logistică. Adică, acesta trebuie să constituie minim 1,8 mlrd. lei. În anul 2015, în loc de 1,5 mlrd. fondul rutier a fost de 1,02 mlrd. De asemenea, din cauza arieratelor din anul 2015 şi a rectificărilor de buget, în anul 2016 Fondul Rutier este efectiv de un miliard în loc de cele 1,6 mlrd. - suma stipulată în Strategie.


Într-o asemenea situaţie, drumurile din Republica Moldova vor degrada în ritm galopant, ori dacă nu investim astăzi un leu în întreţinere aceasta ne va costa trei lei la reabilitare.


Ministerul a înregistrat la Guvern un proiect de modificare a legii Fondului Rutier prin intermediul căruia se face o adevărată reformă în modul de repartizare a mijloacelor Fondului Rutier.


Profit: Anterior se spunea că taxele pentru drumuri vor fi achitate la nivel local. A intrat sau când va intra în vigoare această cerinţă? Credeţi că este una rezonabilă?  


I.C.: Până în prezent, Fondul Rutier era repartizat pe criterii politice. De bani pentru reparaţia drumurilor beneficiau doar primarii care făceau parte din partidele politice ce se aflau la guvernare. Cei din opoziţie sau primarii independenţi nu primeau nici un bănuţ. De aceea, odată cu venirea mea la conducerea Ministerului, am decis că procedura de acordare a banilor trebuie să fie mult mai transparentă, iar resursele financiare trebuie oferite direct primarilor. Astfel, în conformitate cu angajamentul pe care mi l-am asumat în anul 2015, în proiectul de reformă se prevede transferul a 50% din taxele de folosire a drumurilor către primării după principiul numărului de locuitori. Deocamdată, primarii aveau în competenţă întreţinerea drumurilor comunale şi străzile, dar nu aveau bani. În prezent, însă, le vor fi transferate şi mijloacele financiare, care le vor permite să coparticipe în proiecte de întreţinere a drumurilor comunale şi străzilor, dar şi vor consolida capacităţile de utilizare eficientă a mijloacelor alocate. În acelaşi timp, proiectul prevede ca pentru restul drumurilor naţionale, regionale şi locale, să fie alocate mijloace egale pe kilometru echivalent de reţea. În aceste circumstanţe mecanismul de transferare a mijloacelor din Fondul Rutier devine unul transparent, bazat pe principii obiective.


Profit: Dle Ministru, despre ce rezultate în domeniul transporturilor şi infrastructurii drumurilor putem vorbi din momentul de când activaţi în cadrul MTID? 


I.C.: Împreună cu echipa Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor am reuşit să obţinem multe rezultate palpabile. Am să menţionez doar câteva din ele: demararea reformei Căii Ferate din Moldova (CFM), deblocarea situaţiei la MoldATSA şi Portul Fluvial Ungheni, redresarea situaţiei la Air Moldova (de la o pierdere de peste 227 mil. în anul 2015 la un profit de 80 mil. lei, în  primele 10 luni ale anului curent), lupta cu transportul ilicit şi amplasarea neautorizată a obiectivelor în zona drumului, demontarea însemnelor funerare amplasate în zona drumului, lupta cu transportul ilicit de pasageri şi marfă, aprobarea Codului Aerian şi a modificărilor la Codul Transporturilor, reforma Fondului Rutier şi modificarea legii drumurilor.


Profit: Una dintre realizările cele mai importante a fost semnarea Acordului de finanţare cu Banca Europeană de Investiţii (BEI) privind construcţia şi reabilitarea infrastructurii feroviare. Anterior Guvernul a aprobat proiectul de lege în acest sens. Vă rog să ne spuneţi ce prevede acest contract? Scopul, condiţiile, termenul de rambursare, rata dobânzii? 


I.C.: Şeful echipei de negociatori pentru Acordul cu BEI a fost viceministrul Transporturilor Vitalie Rapcea. Acordul a fost negociat în condiţii foarte avantajoase pentru Republica Moldova. Spre deosebire de acordul cu BERD, acordul cu BEI nu are comisioane de angajament şi poate fi tras în tranşe foarte mici de până la 500 mii euro, ceea ce înseamnă că şi dobânda plătită de Republica Moldova va fi calculată doar pentru suma trasă.


Ca şi Acordul cu BERD şi Contractul de Finanţare cu Comisia Europeană, Acordul cu BEI prevede achiziţia de locomotive, reabilitarea infrastructurii, dar şi asistenţă tehnică pentru restructurarea CFM.


Profit: După semnarea Acordului cu BEI şi ulterior aprobarea în Guvern, care este următoarea etapă a proiectului? 


I.C.: Pentru ca să intre în vigoare, acest Acord urmează a fi ratificat de Parlament, iar ulterior şi CFM va semna un acord suplimentar de recreditare cu Ministerul Finanţelor, prin intermediul căruia banii din împrumut vor fi recreditaţi CFM-ului pentru efectuarea plăţilor eligibile conform proiectului.


Profit: Putem vorbi cu siguranţă că în urma modernizării căii ferate, RM va putea rambursa la timp banii destinaţi pentru acest scop? 


I.C.: Întreprinderea de Stat Calea Ferată din Moldova are probleme nu de ieri sau alaltăieri, ci după anul 1990. Dacă e să facem o analiză foarte simplă, nici o guvernare de până acum nu a dorit să înceapă reforme adevărate la această instituţie pentru că este o muncă destul de grea. Dar vreau să subliniez că fără această restructurare, Republica Moldova nu va mai avea cale ferată. Reforma CFM este absolut necesară, şi, cu regret, sunt nevoit să recunosc că datorită birocraţiei suntem deja în întârziere.


Contractarea acestui credit va permite separarea CFM în transport marfă, pasageri şi infrastructură. Sunt convins că dacă va fi administrată în interesul statului, CFM nu doar că va întoarce creditul, dar şi va deveni o afacere profitabilă.


Profit: Datele arată că la moment Calea Ferată a Moldovei este o companie nerentabilă. Costul biletelor nu acoperă cheltuielile lor. Cum poate fi soluţionată această problemă?  


I.C.: În toată Europa transportul feroviar de pasageri fie este compensat, fie subvenţionat. La noi, CFM a finanţat încrucişat transportul de pasageri din contul transportului de marfă. Astăzi, din cauza conflictului din Ucraina, transportul de marfă nu mai este suficient pentru a acoperi transportul de pasageri, ceea ce a dus la datorii la plata salariilor de 3,5 luni. În lipsa unei intervenţii din partea statului, conducerea CFM va fi nevoită să renunţe la serviciul de transport feroviar de pasageri.


Profit: Dar care este rentabilitatea trenurilor marfare? 


I.C.: Transportul de marfă este eficient, doar că nu este suficient pentru a acoperi toate cheltuielile pe care le are CFM în prezent. Din acest motiv este absolut necesară restructurarea, care, după cum am mai menţionat, este în întârziere din cauza procedurilor birocratice.


Este necesar să menţionez la acest capitol că, dacă în anii 88-89, pe calea ferată se transportau anual peste 22 mil. tone de mărfuri, în anul 2015 – transportul marfar a constituit 4 mil., ceea ce este de 5,5–6 ori mai puţin. Infrastructura, numărul de angajaţi, edificii şi multe altele sunt ajustate în conformitate cu volumul de lucru pe care îl avea CFM în perioada sa de glorie. Astăzi, inclusiv din cauza scăderii indicatorului economic al ţării în întregime, volumele s-au diminuat drastic, ţinând cont şi de exportul extrem de scăzut din republică. Tocmai din acest motiv, proiectul de restructurare şi reorganizare a întreprinderii poate deveni pilonul dezvoltării ulterioare a CFM.


Totuşi, comparativ cu anii precedenţi, şi transportul marfar pe liniile de cale ferată a înregistrat o diminuare de aproximativ 35%, fapt datorat, în mare măsură, conflictului dintre Ucraina şi Federaţia Rusă, a instabilităţii preţurilor pe care le impuneau autorităţile transnistrene (ilegal) pentru transportul marfar pe teritoriul autoproclamatei republici, politicilor tarifare nerentabile pentru agenţii economici care au fost adoptate până la venirea prezentei echipe în funcţii. Astăzi, am adoptat o nouă politică tarifară, mai flexibilă şi mai atractivă pentru agenţii economici. Am reuşit să încheiem un acord cu aşa-zisa conducere din stânga Nistrului în ceea ce priveşte tarifele. Continuăm să participăm la diverse întruniri ale administraţiilor feroviare din Europa şi Asia pentru a încheia acorduri cu alte căi ferate, cu scopul de a readuce beneficiari ai serviciilor prestate de CFM şi de a atrage noi volume de mărfuri care ar tranzita liniile feroviare din Moldova.


Profit: Care este situaţia cu restanţele la achitarea salariilor angajaţilor CFM? Anterior restanţele erau pentru 6 luni. Acum vorbim de ce perioadă şi când se prevede soluţionarea completă a problemei? 


I.C.: Noi am preluat datorii de patru luni şi am stopat creşterea lor.


Soluţionarea problemei legate de transportul de pasageri şi debursarea mijloacelor din împrumut destinate raţionalizării personalului sunt capabile să asigure lichidarea restanţelor salariale. Din păcate, semnarea de către Ministerul Finanţelor a acordului de recreditare pentru mijloacele din împrumutul BERD a durat mai bine de un an de zile.


Profit: Este adevărat că în acest domeniu lucrează foarte multe persoane cu vârsta de pensionare? 


I.C.: O bună parte din cei 10 mii de angajaţi sunt pensionari. Din cauza salariilor mici, tinerii nu sunt motivaţi să vină la întreprindere. De aceea, după raţionalizarea personalului, salariile angajaţilor rămaşi urmează să fie mărite.


c3


Profit: Care sunt cele mai importante proiecte din cadrul MTID ce necesită a fi dezvoltate? 


I.C.: Spre deosebire de alte ministere, MTID a elaborat lista proiectelor prioritare în transport şi a elaborat şi metodologia de prioritizare a acestora. Sunt 17 proiecte şi am făcut deja demersuri către partenerii externi pentru asistenţă în implementarea acestora.


Voi menţiona doar câteva dintre aceste proiecte: implementarea cântăririi electronice din mers, implementarea contractelor multianuale de întreţinere bazate pe performanţă, construcţia drumului de ocolire a oraşului Chişinău, reabilitarea axei Giurgiuleşti-Chişinău-Bălţi-Criva, modernizarea Aeroportului Internaţional Bălţi, construcţia portului Giurgiuleşti, restabilirea legăturii feroviare Basarabeasca-Berezino, deschiderea podului peste Prut la Leca, Cantemir, construcţia podului peste Prut la Zagarancea, Ungheni, şi altele.


Profit: Dar care sunt cele mai importante probleme cu care vă confruntaţi şi necesită a fi soluţionate în primul rând? 


I.C.: Principala prioritate a noastră este întărirea capacităţilor instituţionale ale Administraţiei de Stat a Drumurilor şi ale MTID pentru a accelera progresul pe contractele de reabilitare cu finanţare externă.


De când am venit la MTID, pe toate contractele de reabilitare erau întârzieri mai mari de un an de zile. Administraţia de Stat a Drumurilor, care este unitatea de implementare a proiectelor, era gestionată foarte prost şi nu a fost în stare să exercite presiunea necesară pe contractori şi ingineri pentru a asigura un regim de muncă mai alert. Am înregistrat îmbunătăţiri considerabile, dar efectele măsurilor întreprinse vor fi vizibile abia în vara anului 2017.


O altă problemă, cum am menţionat şi mai sus, este modernizarea CFM. Dar sunt convins că vom găsi toate posibilităţile pentru a pune pe picioare cât mai repede această instituţie.


Profit: Un subiect pe larg discutat în ultima perioadă a fost problema transportatorilor. Aceştia au organizat anterior proteste fiind nemulţumiţi de înăsprirea legislaţiei privind transportul de pasageri pe distanţe lungi şi legalizarea activităţii lor. Ei susţin că „Legislaţia le blochează activitatea şi ei nu pot efectua transportul de pasageri. Din această cauză, circa 2 mii colaboratori vor rămâne fără lucru”. Care este poziţia ministerului în acest sens? 


I.C.: La acest capitol vreau să subliniez că protestele nu au fost organizate de transportatori, dar de cei care muncesc ilicit. Legea este bună, Codul Transporturilor aprobat în anul 2014 a fost modificat în anul 2016. Problema este că aceşti transportatori iliciţi nu vor să respecte legea şi pun în pericol viaţa oamenilor.


Am fost martorii multor accidente cu implicarea transportatorilor iliciţi care nu respectă regimul de muncă şi odihnă, pun în pericol viaţa lor şi a celor pe care îi transportă ilegal. Acest fenomen trebuie stopat. Legea e dură, dar e lege şi trebuie respectată. În caz contrar suntem complici la moartea oamenilor nevinovaţi care îşi încredinţează viaţa în mâinile unor necunoscuţi ce activează fără licenţă, asigurare, certificat de competenţă profesională...


În prezent a fost creată o comisie mixtă în care sunt reprezentanţi ai MTID, Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei şi este condusă de viceministrul Sergiu Bucataru. Se caută toate soluţiile pentru a-i încadra şi pe aceşti transportatori în cadrul legal.


Profit: Este adevărat că 35% din numărul de pasageri care circulă cu autobuze şi microbuze o fac ilegal, adică aceşti şoferi nu achită taxe la buget? Cât de larg este răspândit acest fenomen?  


I.C.: După numărul celor care protestează putem să ne dăm seama ce amploare a luat fenomenul. Până în prezent nimeni nu s-a ocupat de transportatorii iliciţi. Iar fenomenul vine să le îngreuneze munca transportatorilor care respectă legea şi plătesc taxe la bugetul de stat. Atât timp cât voi face parte din MTID, voi depune tot efortul pentru a combate acest fenomen.


Profit: Dvs. veniţi din mediul de afaceri. Cum e să fii de cealaltă parte a baricadei? 


I.C.: Venind din mediul de afaceri îmi este foarte uşor să-mi dau seama care este situaţia de la întreprinderile subordonate Ministerului. Am trecut de multe ori prin asta. Dar vreau să remarc că mereu am pus preţ pe munca în echipă. Sunt mândru de toţi colegii pe care îi am în subordine la MTID; sunt tineri ingenioşi cu idei bune pe care le aplicăm în practică.

Share Button