Iurie Chirinciuc

Tinerii și Diaspora

vor salva                    

Neamul și Țara !

Drumul spre Comrat sau în ce limbă să vorbim cu găgăuzii?

13.11.2019
Share Button
Recent am efectuat o vizită de lucru
în orașul Ceadîr-Lunga, unde, în pofida timpului ploios, am avut o întâlnire
interesantă cu administrația și primarii satelor din raion. Zic interesantă
pentru că am avut ocazia să discut față către față cu șefi ai administrației din
Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (UTA Găgăuzia) și primari ai localităților
din raionul Ciadîr-Lunga.

 

Pentru cititorii mei din România ar
trebui să explic, că UTA Găgăuzia este o regiune autonomă din sud-vestul
Republicii Moldova, locuită preponderent de găgăuzi, un popor vorbitor al unei
limbi turcice și apropiat cultural de turci, însă de confesiune creștină
ortodoxă.


 

În perioada sovietică, populația
găgăuză, ca și cea moldovenească și multe altele, a fost supusă rusificării.
Lipsa școlilor cu predare în limba găgăuză a făcut ca majoritatea acestei
populații să fie școlarizată în rusește, iar limba rusă a devenit pentru mulți
principala limbă vorbită. În cadrul câtorva dintre școlile în limba rusă se
predau și cursuri de limbă găgăuză.



Dacă
e să ne referim la structura etnică, ar trebui să menționăm că în
Găgăuzia locuiesc circa 82.13% găgăuzi, 5.15% bulgari, 4,83 % români și
moldoveni, 3.81% ruși și 3.16% ucraineni.

 

Limbile oficiale sunt găgăuza,
româna și rusa. În practică, majoritatea găgăuzilor vorbesc bine limba rusă și mult
rău limba română. Așadar, ca să fiu înțeles de toți am vorbit în limba rusă.

 

Venind mai aproape de sfera noastră
de interese, ar fi bine să amintim că Gagauzia are 451 kilometri de drum, din
care 82% pavat. Ceva timp în urmă Turcia i-a împrumutat Republicii Moldova 35
de milioane de dolari pentru a îmbunătăți rețeaua de transport din Găgăuzia.

 



La întrunirea de la Ciadîr-Lunga (unul
din cele două orașe din UTA Găgăuzia) au participat prim-vicepreşedintele
Comitetului executiv al Găgăuziei dl. Vadim Ceban, managerul-şef adjunct al
Î.S. „Administraţia de Stat a Drumurilor” dl. Iurie Pașa, președintele
raionului Ceadîr-Lunga dl. Valentin Cara, deputați din Adunarea Populară a
Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia (UTA Găgăuzia).



 

Am început comunicarea prin a-i
informa pe cei prezenți că, în pofida situației financiare dificile din Republica
Moldova, în ultimul timp autoritățile investesc în infrastructura drumurilor
din Regiunea de Dezvoltare Sud și Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia.

 

Astfel, în perioada
ianuarie-septembrie 2015 din
mijloacele  Fondului   Rutier
pentru  reparaţia  şi
întreţinerea drumurilor în raionul Ceadîr-Lunga UTA Găgăuzia au
fost  executate lucrări  rutiere
în  volum de circa 10 mln. lei,
dintre care aproximativ 7 mln. lei au fost cheltuite pentru întreținerea
drumurilor, iar circa 3 milioane – pentru lucrări de reparație.

 

Am mai specificat că, au fost executate
lucrări de reparaţie a îmbrăcămintei rutiere din beton asfaltic pe drumurile
Basarabeasca-Ceadîr-Lunga-Taraclia, Ceadîr-Lunga-Comrat-Cantemir și
Ceadîr-Lunga-Comrat-Cantemir. De asemenea, pe drumul Joltai-Besghioz a fost
reparată îmbrăcămintea rutieră.

 

Totodată, în anul 2015 au fost
executate lucrări de reparație a îmbrăcămintei rutiere din pietriș pe drumul
Ceadîr-Lunga–Taraclia, în  volum de circa
42,6 mil.lei, finanțat Agenția de Dezvoltare Regională Sud.

 



Prim-vicepreşedintele Comitetului executiv
al Găgăuziei dl. Vadim Ceban a adus la cunoștința publicului că, din contul
bugetului UTA Găgăuzia, în anul 2015 au fost executate lucrări de reparaţie şi
întreţinere a drumurilor publice locale în
volum  de circa 380 mii lei.



 

„Nu așteptăm fonduri speciale din
partea Chișinăului, așteptăm doar o distribuire proporțională a fondurilor
pentru drumuri pentru că suntem cetățeni ai Republicii Moldova și nu vrem ca
oamenii noștri să cheltuie din puținul lor din cauza drumurilor proaste” a accentuat
dl. Ceban.

 

I-am răspuns dlui Ceban că, în calitatea
mea de ministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor mă voi implica
direct pentru ca bugetul Fondului Rutier să fie distribuit în mod echitabil,
fără a discrimina în vre-un fel pe cetățenii moldoveni din Unitatea Teritorială
Autonomă Găgăuzia.

 

Mai apoi, timp de câteva ore, am
răspuns la întrebările primarilor și operatorilor de transport rutier și de
mărfuri și le-am propus soluții concrete de rezolvare a problemelor  ce țin de drumurile și transportul din
raionul Ceadîr-Lunga.

 



La plecare, privind din geamul automobilului
la monumentul profesoruluilui Mihail Ciachir din fața Casei de Cultură Ciadîr-Lunga
mă întrebam, câți dintre găgăuzii din autonomie vor ajunge să cunoască limba
romană la nivelul marelui lor înaintaș, pe care l-au supranumit „apostol al
limbii găgăuze tipărite”? Mihail Ciachir nu doar a studiat la vestitul Seminar Teologic
din Chișinău, dar a și tradus Vechiul Testament și Noul Testament în limba
găgăuză, iar prin anii 1933-1934 a scris pentru revista românească „Viața
Basarabiei”. Originar din localitatea găgăuză Ceadîr-Lunga, judeţul Tighina
preotul Mihail Ciachir a fost şi rămâne una din personalităţile marcante ale
Basarabiei în domeniul culturii găgăuze şi române.



 

Mi-am amintit aceste lucruri pentru
că, din păcate, la 4 octombrie 2013, în Găgăuzia au fost interziși termenii de
limbă, literatură și istorie română. Dar și pentru că în curând se vor împlini
25 de ani de la Marșul spre Găgăuzia. Dacă acum 25 de ani politicienii și concetățenii
noștri au organizat marșuri, noi avem responsabilitatea să facem și să reparăm drumuri
în Găgăuzia. Limba Vechiului Testament nu pare să fi dat roade în dialogul
interetnic cu găgăuzii. Mult mai eficientă mi se pare în acest sens limba
Noului Testament, limba faptelor făcute cu bunătate, dragoste, bucurie și
blândețe.







 





Share Button