Pericolul Dodon pentru R. Moldova ne cere să fim vigilenți și să ne unim toți pe o platformă europeană, pro-românească pentru a ocroti viitorul copiilor și nepoților noștri. Din câte se vede, Președintele Dodon face tot posibilul pentru a crea disensiuni între partidele proeuropene din R. Moldova, astfel ca învingând în scrutinul din 2018 să realizeze visul secesioniștilor, care constă nici mai mult nici mai puțin în unirea întregii R. Moldova cu Rusia.
Mă miră faptul, că până în prezent nu a fost dată publicității o reacție oficială a ministerului de externe de la Chisinău în legătură cu declarația autoproclamatei autorități transnistrene. Declarația vine după ce toți, inclusiv OSCE și partidul de guvernământ, au apreciat faptul că au fost semnate patru documente ce ar urgenta eliminarea diferendului. Vestea venită de la Tiraspol a fost ca un tunet în plină iarnă. Secesioniștii au avansat condiția de bază pentru soluționarea conflictului transnistrean: respectarea drepturilor și intereselor transnistrenilor, precum și punerea în practică a rezultatelor referendumului din 2006. Ce înseamnă aceasta? Precum știm, în Transnistria, la referendumul organizat sub baionetele rusești 98% dintre votanți s-au pronunțat pentru independenţa regiunii şi a posibilei uniri cu Rusia. Cu toate acestea, Moscova nu şi-a modificat poziţia oficială ca și în cazul Crimeii în urma plebiscitului, pledând pentru continuarea negocierilor în formatul 5+2. A fost un joc politic de culise - firește Transnistria nu este interesantă pentru Moscova. Ea vrea întreaga Moldovă pentru a amenința constant UE și NATO. Iar Dodon e gata pentru acest act de înaltă trădare.
De vreme ce Vladimir Putin candidează pentru un nou mandat, retorica lui pro euroasiatică se va intensifica. După alegerile din martie 2018, când va obține, indiscutabil, un nou mandat, forțele de orientare pro-europeană trebuie să fie deja unite astfel ca să-i dea o ripostă categorică lui Dodon care se opune tuturor reformelor europene.
Presedintele Dodon speră să obțină victoria la scrutinul din 2018 astfel ca să confederalizeze Republica Moldova, adică să lase pe vecie armata 14-e în Transnistria. Prin toate acțiunile sale Dodon, așa după cum a mai făcut-o anterior, îi va învinui pe cei care au apărat cu arma în mână independența și integritatea R. Moldova.
La indicația Kremlinului el se va așeza la masa de negocieri cu secesioniștii și vor realiza proiectul Kremlinului. Fără a se sinchisi, secesioniștii au declarat cum văd ei această integrare: ei consideră că formatul unei soluționări politice finale a relațiilor dintre Transnistria și Republica Moldova nu poate fi determinat de părți terțe, iar parametrii trebuie să fie aprobați prin acorduri în cadrul dialogului direct între părți, în prezența factorilor relevanți și de consens durabil. Cine sunt factorii relevanți și de consens durabil? Evident, nu UE, nu România, ci Kremlinul și Uniunea Asiatică.
Am remarcat reacția lui Dodon și a liderei de la Comrat, Vlah, în legătură cu sistarea propagandei rusești în instituțiile media din R.Moldova. Ea este negativă. După acest refuz de a se conforma deciziei parlamentului vor veni altele. Dodon este ”programat” să respingă tot, deoarece astfel se află permanent în campanie electorală. Cum ar trebui să acționeze forțele de orientare proeuropeană? Evident, se impune demiterea acestui președinte odios care nu are alt scop decât propulsarea R.Moldova pe o orbită rusească.

Partidul Liberal a lansat inițiativa de "impeachment" și ea trebuie susținută de toți deputații proeuropeni din parlament. Aici are un cuvânt greu de spus și România, recunoscută oficial locomotivă a integrării europene. Ea trebuie să-i unească pe liderii partidelor parlamentare la negocieri constructive cu un program clar și un răspuns cert la întrebarea: Cum îl oprim pe Dodon?
PL a demonstrat în referendumul din 19 noiembrie că Dodon poate fi învins. Cel care a repurtat victoria asupra lui, Dorin Chirtoacă, se află sub control judiciar. E stupid și nedemocratic ca partidul de guvernare să nu ofere celorlalte formațiuni soluții acceptabile de integrare.
Consider că e timpul ca mulți dintre cei care-și imaginează că se află cu pâinea și cuțitul în mână să conștientizeze că soluțiile pentru depășirea gravei crize politice, create prin aducerea la putere a lui Dodon. pot fi realizate, fie și pentru un termen scurt, în cadrul unui dialog constructiv prin înțelegerea clară a faptului că în 2018 în R.Moldova se va da lupta între Occident și Rusia, dar nu între noi cei de același sânge. Deci, nu trebuie să admitem în niciun caz ca pământul strămoșesc să poarte denumirea neoficială Kaliningrad 2. Totodată, cea mai bună soluție de a evita ca R. Moldova să rămână o gubernie a Federatiei Ruse este ca toate partidele politice proeuropene din parlament să susțină inițiativa PL de demitere a Președintelui Dodon și de organizat în termeni cât mai restrânși referendumul de demitere. Numai așa vom putea scăpa de ciuma Kremlinului.

UNIȚI pentru UNIRE!