Iurie Chirinciuc

Tinerii și Diaspora

vor salva                    

Neamul și Țara !

De ce Partidul Liberal propune să renunțăm la limba rusă ca una de comunicare interetnică

21.04.2019
Share Button


Scriam anterior că socialistul Bătrâncea, proaspăt inclus în componența delegației R.Moldova la APCE, a rostit o alocuțiune în care minte de îngheață apele, învinuind indirect românii basarabeni de încălcarea drepturilor minorităților. Acesta calca prin străchini învinuid autoritățile că nu au ratificat Carta Limbilor Regionale și Minoritare a Consiliului Europei. Carta deși prorusul Bătrâncea se fandosește la Strasbourg nu a fost ratificată nici de Rusia.
Doar pentru 24 de state membre ale Consiliului (din 47) documentul a intrat în vigoare. România a semnat Carta în 1995, a ratificat-o în 2007, aceasta intrând în vigoare la 29 ianuarie 2008. Ucraina a semnat acest instrument în anul 1996, l-a ratificat în anul 2005, pentru a evita pericolul adoptării iniţiativei Partidului Regiunilor de proclamare a limbii ruse drept a doua limbă de stat, şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2006. Chişinăul a semnat Carta la 11 iulie 2002 şi nu a ratificat-o până în prezent.
De ce este important să eliminăm limba rusă ca una de comunicare interetnică? Deoarece R.Moldova este singurul stat ex-sovietic în care minorităţile etnice neruse (ucraineni, găgăuzi, bulgari, evrei, parţial ţigani) sunt supuse continuu unui proces de rusificare prin menţinerea învăţământului public pentru acestea doar în limba rusă. Minorităţile etnice neruse au fost separate şi aliniate sau subordonate minorităţii ruse, în contrabalanţă lingvistică faţă de majoritatea etnolingvistică română. Din punct de vedere politic, lingvistic şi cultural ucrainenii, găgăuzii şi bulgarii au fost şi rămân un fel de auxiliari ai comunităţii etnice ruseşti.
În cuprinsul Cartei Limbilor Regionale şi Minoritare nu există noţiuni de tipul „limbă de comunicare interetnică” o rămășiță a defunctei URSS, ceea ce însemna existența unui mecanism de geopolitică culturală internă a Kremlinului, prin care minorităţile din fostele republici naţionale erau aduse şi menţinute în umbra limbii ruse, pe atunci singura „limbă de comunicare interetnică”.
Noi liberalii insistăm ca pe plan local, nu naţional, să existe bilingvismul local româno-ucrainean, româno-rus, româno-găgăuz, româno-bulgar etc. După aceasta vedem ce facem cu Carta. Noi vrem ca pentru prima oară în istoria Republicii Moldova limba rusă, alături de alte limbi, ar căpăta statutul oficial de limbă minoritară şi ar fi lipsită de statutul special, privilegiat, de „limbă de comunicare interetnică”. Pentru aceasta trebuie să modificăm articolul 13 al Constituției și să denumim corect limba stăpână în R.Moldova denumirea corectă a căreia este ROMÂNĂ.
Venind din regimul comunist al lui Voronin, actualii guvernanți nu vor să examineze inițiativa liberalilor deoarece ar trebui să renunțe la menţinerea privilegiilor limbii ruse, aşa cum au fost ele fixate în legislaţia despre funcţionarea limbilor din 1989.
Alde Klimenko, Dodon, Bătrâncea, etc. visează la ziua când vor ajunge la putere ca să introducă limba rusă drept limbă de stat alături de limba moldovenească cum o numesc ei.Cine le face jocul? Nu e greu să vedem după atitudinea lor față de alocuțiunea lui Bătrâncea la Consiliul Europei.
Suntem în anul Centenarului Unirii și asemenea atacuri vor mai fi. Dar de ce tac celelalte partide cu pretenții unioniste? Unde le este mesajul pro-românesc. De ce nu se solidarizează cu Partidul Liberal,dar vor să-l submine, vor să-l facă una cu pământul? Fiindcă PL a fost și rămâne a fi unicul partic unionist autentic care exprimă voința majorității care a luptat si votat pentru limba română ca stăpână legitimă pe acest pământ românesc.
Share Button