Iurie Chirinciuc

Tinerii și Diaspora

vor salva                    

Neamul și Țara !

Ascultându-l pe dl Donald Trump,președintele SUA, m-am gândit la Intermarium Sau De ce președintele Iohannis a demis-o pe Laura Kodruța Koveși, deși nu dorea să o facă?

17.11.2019
Share Button
La începutul summitului NATO de ieri de Bruxelles, preşedintele SUA, Donald Trump a calificat miercuri Germania drept "prizonieră" a Rusiei. Potrivit șefului statului american, Germania este "total controlată de Rusia" din cauza acordului său "nepotrivit" cu Moscova privind gazoductul North Stream 2.
"Germania este prizoniera Rusiei pentru că îşi primeşte o mare parte din energie de la Rusia", a spus Trump la un mic dejun cu secretarul general al NATO, Jesn Stoltenberg, înainte de deschiderea oficială a summitului. "Germanii plătesc miliarde şi miliarde de dolari Rusiei, dar noi trebuie să-i apărăm de Rusia (...) Nu este normal", a precizat Trump.
În acelaşi timp, potrivit liderului de la Casa Albă, "SUA plătesc foarte mulţi bani pentru a apăra Franţa, Germania şi pe toată lumea".
"Germania este o ţară bogată, ar putea să-şi sporească imediat, de mâine, cheltuielile pentru apărare şi nu ar fi probleme", a adăugat Trump, care i-a criticat în mod repetat pe aliaţii SUA din NATO pentru că nu depun suficiente eforturi pentru a ajunge la nivelul de 2% din PIB pentru apărare.
Precum se știe, Germania a aprobat la finele lui martie construcţia şi exploatarea gazoductului Nord Stream-2, conducta submarină care ar urma să transporte gaze naturale între Rusia şi Germania, lucrările de construcţii urmând a fi realizate în 2018. Proiectul, ale cărui costuri sunt estimate la 9,5 miliarde de euro, va duce la creşterea livrărilor de gaze naturale din Rusia direct în Germania, dar statele membre UE din Europa de Est, Polonia şi statele baltice susţin că ar creşte şi dependenţa UE de gigantul rus de export de gaze Gazprom, care deja asigură aproximativ o treime din importul de gaze din blocul comunitar.
Puțini știu că și președintele legislativului de la Chișinău, Andrian Candu, a declarat că R.M. se pronunță împotriva edificării gazoductului. El nu a argumentat. Propoziția a fost ”aruncată” aparent neglijent în cadrul unei întrevederi. Ulterior, însă, o delegație a guvernării, condusă de Plahotniuc, s-a deplasat la Washington, unde a avut întrevederi repetate cu congresmanul Joe Wilson. Acesta s-a interesat de ultimele evoluţii din regiunea transnistreană, adăugând că rezolvarea conflictului transnistrean e importantă pentru Moldova. El a încurajat finalizarea gazoductului care leagă Republica Moldova de România şi a spus că va susţine proiectele energetice ale ţării noastre.
Susținerea eforturilor R.Moldova de către adunarea Generală ONU în vederea retragerii trupelor și munițiilor rusești din Transnistria, adoptarea de către OSCE a unei rezoluții în această chestiune, intenția președintelui Trump de a discuta cu omologul său Putin noul Tratat START, care limitează desfăşurarea focoaselor nucleare ruse şi americane, catalogându-l un acord dezavantajos pentru Washington, denotă că șeful statului american îi va argumenta lui Putin de ce nu este de acord cu Tratatul de Reducere a Armamentului Strategic.
Subiectul a fost abordat în cadrul unei discuții telefonice dintre cei doi șefi de stat. În momentul în care Vladimir Putin a exprimat posibilitatea prelungirii acordului semnat în 2010, cunoscut sub numele de Noul START, Donald Trump a făcut o scurtă pauză pentru a-şi întreba consilierii despre ce este acest acord, au declarat sursele citate.
Apoi, Donald Trump i-a spus lui Vladimir Putin că acesta este unul dintre acordurile dezavantajoase negociate de Administraţia Barack Obama, subliniind că Noul START ar fi favorabil Rusiei.
Preşedinţia Statelor Unite a refuzat să facă vreun comentariu pe această temă, făcând referire la comunicatul remis pe 28 ianuarie, care însă nu menţiona discuţia despre Noul START.
Nu intru în detalii nici eu deocamdată. Pe mine, în calitatea mea de ex-ministru al transporturilor și infrastructurii drumurilor mă interesează edificarea durabilă a căilor de comunicare modernă între cele două state românești până la Unirea lor definitivă care este posibilă prin afluxul serios de investiții, prin apropierea până la contopire a economiilor care este posibilă doar prin investiții europene și americane.
Nu ghicesc, dar afirm cu toată certitudinea că în momentul în care șeful statului american i-a spus lui Putin că noul START dezavantajează SUA, el s-a gândit la securizarea statelor din Europa de Sud-Est, participante la marele proiect Intermarium, care va putea fi realizat cu ajutorul investițiilor americane.
Mulți s-au arătat nemulțumiți de faptul că președintele Iohannis a semnat decretul privind revocarea procurorului șef al DNA, Laura Codruța Koveși. Au afirmat că nu este posibil obținerea de către Iohannis al celuit de-al doilea mandat. Greșesc. Președintele Iohannis vrea să câștige cel de-al doilea mandat prin Intermarium.
În acest sens el preciza: „I-am invitat pentru această toamnă, la un summit, pe mai mulți președinți din regiunea noastră, un summit care se numește «Summitul Celor Trei Mări» și aici, varianta optimală, e nevoie de colaborarea bună cu Guvernul” – afirma, la 15 februarie 2018, președintele Klaus Iohannis. Va reuși România, în anul Centenarului, să folosească oportunitatea și să organizeze un eveniment de succes?
Acesta este chestiunea vitală pentru imaginea bună a lui Iohannis la scara europeană. Pentru noi, românii basarabeni, este importantă admiterea ca observatori la proiectul Intermarium, scontată de Iohannis. Și nu doar a noastră, ci a Ucrainei și a Georgiei. Intenția a fost declarată deja de Iohannis. Iar discuțiile secrete, purtate de către delegația moldovenească în SUA, denotă că președintele Trump va acționa decisiv pentru a elimina Rusia, a doua putere nucleară din regiune și va coopta Germania, condusă de cancelarul Merkel în această operă.
Inițiativa celor Trei Mări și Formatul București 9 sunt complementare, punând accentul fie pe dezvoltarea economică, fie pe securitate și apărare și sunt încurajate de Washington.
Față de cele două întâlniri anterioare, summitul de la București are deja anunțate două premiere. În primul rând, este vorba despre organizarea unui Forum de Afaceri al Inițiativei, care va reuni reprezentanți ai unor companii și oameni de afaceri din regiune sau din afara ei (din alte state ale UE, SUA, state non membre UE, Balcanii de Vest, vecinătatea estică) facilitând contactele directe și eventuale parteneriate. Înființarea sa a fost stabilită încă din timpul întâlnirii de la Varșovia, iar președintele american, Donald Trump, și-a exprimat în discursul său puternicul sprijin pentru acest demers.
În al doilea rând, se va realiza o rețea de Camere de Comerț, pentru susținerea și promovarea afacerilor în regiune, informare și transfer de know-how etc. La forul de la București se preconizează, de asemenea crearea Fondului Celor Trei Mări, după modelul Fondului Internațional Visegrád. Misiunea Fondului Visegrád, creat la 9 iunie 2000, este de a facilita și de a promova cooperarea strânsă dintre cetățeni și instituțiile din regiune, precum și cu cele din Grupul V4 și alte țări, îndeosebi cele din Balcanii de Vest și țările din Parteneriatul Estic. Astfel, fondul implementează și realizează aceste activități prin intermediul granturilor acordate proiectelor din domeniul cultural, științifico-educațional, schimburi de tineri, proiectelor transfrontaliere și în sfera turismului și prin programe individuale de mobilitate etc.
O provocare distinctă o reprezintă, după cum afirma șeful statului român la 23 ianuarie 2018, „selectarea de proiecte prioritare cu impact pentru regiune, care să promoveze interconectarea, mai ales pe axa Nord-Sud, dar nu numai, în domeniile transport, energie și digital, sau prin stimularea economiilor statelor participante”.
România, de pildă, este interesată de finalizarea cu succes a gazoductului BRUA, susținut și de Comisia Europeană. Acesta va interconecta energetic Bulgaria, România, Ungaria și Austria, făcând joncțiunea în sud cu gazoductul TAP (care va transporta gaz azer dinspre Marea Caspică) și, în Centrul Europei, cu huburile de gaze. Se dorește astfel diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale a țărilor europene, transportul spre piețele Central Europene a rezervelor de gaze naturale din Marea Caspică și securitatea alimentării cu gaze a României. El va asigura o capacitate de transport pe direcția Bulgaria (în ambele sensuri de curgere) de 1,5 mld.mc/an iar, pe direcția Ungaria o capacitate de transport de 1,75 mld.mc/an în faza I și 4,4 mld.mc/an în faza II .
Din păcate, conducta BRUA (proiect pe care președintele american, Donald Trump, l-a menționat laudativ în discursul său din 6 iulie 2017), nu va mai traversa Ungaria, operatorul sistemului de gaze din această țară, FGSZ, propunând ca volumul de gaze care ar proveni dinspre România să fie distribuit din Ungaria înspre Slovacia, Ucraina, Croația sau Serbia. Evident, gazele românești ieftine vor ajunge și în R.Moldova dacă, desigur, va fi finalizată, în cele din urmă edificarea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău.
Croația construiește la Krk (Marea Adriatică) un terminal de Gaz Natural Lichefiat (LNG), a cărui capacitate va fi de peste 2 miliarde metri cubi de gaz anual. De remarcat că și acesta se bucură de ajutorul UE, Bruxelles-ul contribuind cu 101,4 milioane de euro, aproximativ 30% din valoareaa estimată a lucrărilor [10]. La rândul său, Polonia a inaugurat în 2016 primul său terminal LNG, în portul Świnoujście din Marea Baltică. Cele două state au semnat deja un angajament de a construi în comun un coridor de transport Nord-Sud, care ar putea fi finalizat în următorii 2-3 ani [11]. Trebuie menționat că și acest demers se bucură de aprecierea oficialilor SUA.
În domeniul infrastructurii de transport, mai multe state din Europa Centrală și de Est, printre care și România, intenționează să construiască împreună o axă rutieră care să lege Marea Baltică de Marea Mediterană, Lituania de Grecia și Bulgaria. Proiectul rutier Via Carpatia a primit deja adeziunea a șapte țări — Lituania, Ungaria, Slovacia, Polonia, România, Ucraina și Turcia — semnatare ale unei declarații comune. Judecând în baza faptului că delegația condusă de Plahotniuc nu a oferit detalii despre conectarea noastră la acest proiect.
De ce păstrează tăcerea Plahotniuc? Lui i s-a dat de înțeles că, dacă vrea să beneficieze de realizarea acestui proiect în ajunul alegerilor parlamentare generale, trebuie să realizeze reformele politice, să nu scandalizeze opoziția, să nu folosească justiția selectivă vis a vis de PL care este ferm intenționat să aducă R.M. în NATO și UE.
Plahotniuc trebuie să fie cel mai mult interesat în stabilitatea politică, să nu-i permită lui Dodon să o destabilizeze cu ajutorul lui Putin.
Judec acțiunile guvernării și constat că deocamdată nu sunt inițiate ample discuții în presa controlată de el, fapt ce denotă că Plahotniuc ar vrea să monopolizeze această inițiativă. Nu va ieși nimic. Pentru aceasta liberalii trebuie să inițieze discuții parlamentare profunde și să impună condițiile reale ale democratizării.
La aceste condiții vital importante pentru instaurarea unei păci durabile, vom discuta după încheierea summitului NATO și a întrevederii dintre președintele SUA cu omologul său rus.
Share Button