Iurie Chirinciuc

Tinerii și Diaspora

vor salva                    

Neamul și Țara !

Călăii businessului mic și mijlociu din Moldova.

26.08.2019
Share Button
„Mulți oficiali publici continuă să demonstreze atitudini orientate împotriva afacerilor. În prezent, întreprinderile trebuie să se conformeze cerințelor multiple și suprapuse cu privire la licențe, permise, autorizații și inspecții. Concurența pe piața internă este redusă, fapt ce creează obstacole pentru inovații și competitivitate.”

Textul de mai sus face parte din: „Notele informative din partea partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova”. Cu mare regret constatăm că recomandările partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova nu au fost luate în seamă de către Guvernul instaurat de coaliția minoritară.

Prin asumarea răspunderii Guvernului asupra unui pachet de legi bugetar-fiscale expuse sintetizat pe 192 de pagini și asupra legii cu privire la Bugetul de Stat pentru anul 2015, „oficialii publici continuă să demonstreze atitudini orientate împotriva afacerilor”.

În timp ce în întreaga lume întreprinderile mici și mijlocii sunt motorul economiei, în Republica Moldova se întreprind măsuri vădit îndreptate împotriva micului business. Prin modificările operate la unele legi bugetar –fiscale, micul business din Republica Moldova va fi nevoit să supraviețuiască coșmarul unor noi „licențe, permise autorizații și inspecții”.

Astfel, începând cu 1 mai 2015 agenții economici vor fi obligați să încheie un contract de asistență tehnică a aparatului de casă și control cu un prestator autorizat. Prin intermediul acestei prevederi se instituie o mafie a firmelor licențiate în deservirea aparatelor de casă, iar agenții economici vor fi nevoiți să încheie contracte de deservire cu una dintre aceste firme ceea ce va crește costurile operare. Cu cât mai mică este întreprinderea cu atât mai afectată ea va fi de această modificare legislativă, în timp ce unele companii specializate în deservirea aparatelor de casă vor înflori.

O altă modalitate de sufocare a micului business autohton va fi implementată prin introducerea obligaţiei agenților economici de a utiliza, în vederea evidenței financiare, doar a softurilor informaţionale computerizate, certificate de către Comisia de certificare a Ministerului Finanțelor. În această ordine de idei se poate spune că Ministerul Finanțelor va restrânge concurența pe piața softurilor contabile din Republica Moldova obligând agenții economici să plătească pentru o soluție soft care ar putea să nu răspundă cerințelor lor, dar care în schimb, face parte din lista softurilor certificate de Ministerul Finanțelor.

Astfel, agenții economici care țin evidența contabilă printr-o soluție soft care nu este în lista agreată vor trebui să suporte costuri, destul de mari pentru a trece la unul din softurile promovate direct de Ministerul Finanțelor. Implementare unui program contabil la o întreprindere mică poate costa în jur de 50 -60 de mii de lei, în cazul în care firma va continua să utilizeze alte softuri contabile necertificate aceasta va fi amendată cu 50 mii lei. Întrebarea firească care apare aici este: cine are de câștigat de pe urma acestei modificări legislative și cui i se face lobby?

Întreprinderile mici și mijlocii din agricultură sunt și ele afectate de noile modificări ale politicii bugetar-fiscale. Nu-i destul că suportă costul exagerat al îngrășămintelor și chimicalelor care în 2015 au devenit și mai scumpe, iar acum, în urma modificărilor pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, acești antreprenori vor trebui să suporte și costuri sporite pentru motorină grație scumpirii accizelor. În astfel de condiții de unde să ia sărmanii oameni bani pentru implementarea tehnologiilor moderne în agricultură?

Nici vinificatorii, care și așa au probleme enorme în comercializarea produselor vitivinicole și suportă cheltuieli mari în încercarea de a identifica piețe de alternativă pentru vinurile moldovenești, nu scapă de creșterea jugului fiscal. Astfel, ei vor trebui să suporte o povară și mai mare grație majorării accizelor la vin de la 10,5 la 11,17 lei pentru fiecare litru de vin. Cât este de corect ca accizul pentru bere să fie de aproximativ 5 ori mai mic (2,15lei) decât accizul pentru vin? Deși vinul este cartea de vizită a țării, iar oficialii afirmă că fac eforturi titanice pentru a promova consumul vinului autohton și pentru a sprijini vinificatorii, noile modificări la politica fiscală vor afecta consumul de vin pe piața internă, dar și profiturile companiilor vinicole autohtone.

Și întreprinderile mici și mijlocii care prestează servicii de educație vor trebui să suporte o povară fiscală deosebită. Astfel, începând cu 1 mai 2015 acestea vor trebui să achite TVA de 20%. În aceste circumstanțe, unele grădinițe, școli sau universitățile private ar putea să nu poată face față noilor realități fiind nevoite să-și sisteze activitatea.

Culmea culmilor este modificarea la articolul 14 al Codului Fiscal, modificare prin care se vrea impozitarea veniturilor realizate de cetățenii Republicii Moldova în afara țării.

Cred că cea mai mare parte din întreprinderile mici și mijlocii din RM sunt înființate sau susținute de cetățenii noștri care muncesc peste hotare. Astfel, putem presupune că introducerea acestei prevederi va afecta extrem de grav inclinația spre investiții. În aceeași ordine de idei putem prognoza o diminuare dramatică a remitențelor care va duce la o diminuare a puterii de cumpărare a consumatorilor și, deci, va condiționa pierderi pentru mediul de afaceri autohton. Mai mult chiar, pe termen mediu, lung putem să ne așteptăm la un exod al capitalului. O parte din cetățenii plecați, dar care dețin proprietăți în Republica Moldova ar putea decide să le vândă și să renunțe în general la cetățenia Republicii Moldova doar ca să nu plătească cele 18% impozit pe venitul realizat în străinătate. Un astfel de comportament de consum ar avea impact devastator asupra economiei naționale pe ansamblu, condiționând falimentări în lanț.

Prin astfel de modificări legislative, dragi cetățeni, noi riscăm să îngropăm, ireversibil întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova. Dacă poate guvernanții noștri nu cunosc atunci ar fi bine să afle că în Germania, care este motorul economic al U.E., ponderea întreprinderilor mici și mijlocii este mai mare de 99%. Iar noi vrem să reglementăm atât de dur încât să stârpim cu desăvârșire inițiativa privată.

După furtul de la BEM, continuăm să fim victime într-o dramă cumplită, dramă în care statul, sau mai bine zis cei care dețin puterea în stat, joacă rolul de călăi, de astă dată călăi ai businessului moldovenesc, călăi ai viitorului european al Republicii Moldova!

Voi reveni și cu alte detalii din această dramă odioasă.
Share Button