„Mulți oficiali publici continuă să demonstreze
atitudini orientate împotriva afacerilor. În prezent, întreprinderile trebuie
să se conformeze cerințelor multiple și suprapuse cu privire la licențe, permise, autorizații și inspecții.
Concurența pe piața internă este redusă, fapt ce creează obstacole
pentru inovații și competitivitate.”
Textul de mai
sus face parte din: „Notele informative din partea partenerilor de dezvoltare
ai Republicii Moldova”. Cu mare regret constatăm că recomandările partenerilor de dezvoltare ai
Republicii Moldova nu au fost luate în seamă de către Guvernul instaurat de coaliția
minoritară.
Prin asumarea
răspunderii Guvernului asupra unui pachet de legi bugetar-fiscale expuse
sintetizat pe 192 de pagini și asupra legii cu privire la Bugetul de Stat
pentru anul 2015, „oficialii publici continuă
să demonstreze atitudini orientate împotriva afacerilor”.
În timp ce în
întreaga lume întreprinderile mici și mijlocii sunt motorul economiei, în
Republica Moldova se întreprind măsuri vădit îndreptate împotriva micului
business. Prin modificările operate la unele legi bugetar –fiscale, micul
business din Republica Moldova va fi nevoit să supraviețuiască coșmarul unor
noi „licențe, permise autorizații și
inspecții”.
Astfel, începând
cu 1 mai 2015 agenții economici vor fi obligați să încheie un contract de asistență tehnică a aparatului de casă și
control cu un prestator autorizat.
Prin intermediul acestei prevederi se instituie o mafie a firmelor licențiate
în deservirea aparatelor de casă, iar agenții economici vor fi nevoiți să
încheie contracte de deservire cu una dintre aceste firme ceea ce va crește costurile
operare. Cu cât mai mică este întreprinderea cu atât mai afectată ea va fi de
această modificare legislativă, în timp ce unele companii specializate în
deservirea aparatelor de casă vor înflori.
O altă
modalitate de sufocare a micului business autohton va fi implementată prin
introducerea obligaţiei agenților economici de a utiliza, în
vederea evidenței financiare, doar a softurilor informaţionale computerizate, certificate de către Comisia de certificare
a Ministerului Finanțelor. În această ordine de idei se poate spune că
Ministerul Finanțelor va restrânge concurența pe piața softurilor contabile din
Republica Moldova obligând agenții economici să plătească pentru o soluție soft
care ar putea să nu răspundă cerințelor lor, dar care în schimb, face parte din
lista softurilor certificate de
Ministerul Finanțelor.
Astfel, agenții economici care țin evidența contabilă
printr-o soluție soft care nu este în lista agreată vor trebui să suporte
costuri, destul de mari pentru a trece la unul din softurile promovate direct
de Ministerul Finanțelor. Implementare unui program contabil la o întreprindere
mică poate costa în jur de 50 -60 de mii de lei, în cazul în care firma va
continua să utilizeze alte softuri contabile necertificate aceasta va fi
amendată cu 50 mii lei. Întrebarea firească care apare aici este: cine are de
câștigat de pe urma acestei modificări legislative și cui i se face lobby?
Întreprinderile mici și mijlocii din agricultură sunt
și ele afectate de noile modificări ale politicii bugetar-fiscale. Nu-i destul
că suportă costul exagerat al îngrășămintelor și chimicalelor care în 2015 au
devenit și mai scumpe, iar acum, în urma modificărilor pentru care Guvernul
și-a asumat răspunderea, acești antreprenori vor trebui să suporte și costuri
sporite pentru motorină grație scumpirii accizelor. În astfel de condiții de
unde să ia sărmanii oameni bani pentru implementarea tehnologiilor moderne în
agricultură?
Nici vinificatorii, care și așa au probleme enorme în
comercializarea produselor vitivinicole și suportă cheltuieli mari în
încercarea de a identifica piețe de alternativă pentru vinurile moldovenești, nu
scapă de creșterea jugului fiscal. Astfel, ei vor trebui să suporte o povară și
mai mare grație majorării accizelor la vin de la 10,5 la 11,17 lei pentru
fiecare litru de vin. Cât este de corect ca accizul pentru bere să fie de
aproximativ 5 ori mai mic (2,15lei) decât accizul pentru vin? Deși vinul este
cartea de vizită a țării, iar oficialii afirmă că fac eforturi titanice pentru
a promova consumul vinului autohton și pentru a sprijini vinificatorii, noile
modificări la politica fiscală vor afecta consumul de vin pe piața internă, dar
și profiturile companiilor vinicole autohtone.
Și întreprinderile mici și
mijlocii care prestează servicii de educație vor trebui să suporte o povară
fiscală deosebită. Astfel, începând cu 1 mai 2015 acestea vor trebui să achite
TVA de 20%. În aceste circumstanțe, unele grădinițe, școli sau universitățile
private ar putea să nu poată face față noilor realități fiind nevoite să-și
sisteze activitatea.
Culmea culmilor este modificarea la articolul 14
al Codului Fiscal, modificare prin care se vrea impozitarea veniturilor
realizate de cetățenii Republicii Moldova în afara țării.
Cred că cea mai mare parte din întreprinderile
mici și mijlocii din RM sunt înființate sau susținute de cetățenii noștri care
muncesc peste hotare. Astfel, putem presupune că introducerea acestei prevederi
va afecta extrem de grav inclinația spre investiții. În aceeași ordine de idei
putem prognoza o diminuare dramatică a remitențelor care va duce la o diminuare
a puterii de cumpărare a consumatorilor și, deci, va condiționa pierderi pentru
mediul de afaceri autohton. Mai mult chiar, pe termen mediu, lung putem să ne
așteptăm la un exod al capitalului. O parte din cetățenii plecați, dar care
dețin proprietăți în Republica Moldova ar putea decide să le vândă și să
renunțe în general la cetățenia Republicii Moldova doar ca să nu plătească cele
18% impozit pe venitul realizat în străinătate. Un astfel de comportament de
consum ar avea impact devastator asupra economiei naționale pe ansamblu,
condiționând falimentări în lanț.
Prin astfel de
modificări legislative, dragi cetățeni, noi riscăm să îngropăm, ireversibil
întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova. Dacă poate guvernanții
noștri nu cunosc atunci ar fi bine să afle că în Germania, care este motorul
economic al U.E., ponderea întreprinderilor mici și mijlocii este mai mare de
99%. Iar noi vrem să reglementăm atât de dur încât să stârpim cu desăvârșire
inițiativa privată.
După furtul de
la BEM, continuăm să fim victime într-o dramă cumplită, dramă în care statul,
sau mai bine zis cei care dețin puterea în stat, joacă rolul de călăi, de astă
dată călăi ai businessului moldovenesc, călăi ai viitorului european al
Republicii Moldova!
Voi reveni și cu
alte detalii din această dramă odioasă.