Așa s-a făcut că la Strasbourg a ajuns și Bătrâncea. Într-un deșănțat discurs, individul care a rupt harta României Mari în parlament fără a fi sancționat, a acuzat guvernările, inclusiv pe cea comunista din care a făcut parte și stăpânul său Dodon, de încălcarea drepturilor minorităților etnice din R.Moldova.

Din componența delegației aflate la Strasbourg între 22-26 ianuarie curent, au făcut parte deputații Marian Lupu, șeful delegației naționale, vicepreședintele Legislativului Valeriu Ghilețchi, Valentina Buliga, Vlad Batrîncea și Inna Șupac.

Oricât ar părea de paradoxal, niciunul dintre ei nu a reacționat public față de minciunile lui Bătrâncea care a atacat guvernarea de la Chișinău în ceea ce privește protecția minorităților naționale și a limbilor acestora.

Bătrâncea minte, însă cu nesimțire, afirmând că ”aproximativ un milion de cetățeni moldoveni – reprezentanți ai grupurilor minoritare – se confruntă cu încălcări sistematice ale drepturilor lor, cu discriminare sistemică.” Observați include aici și rușii care au limba lor una de comunicare interetnică.

Deși bacănița Vlah este membru din oficiu al Guvernului, socialistul a spus că în guvernul republicii practic nu există reprezentanți ai minorităților, ceea ce constituie o încălcare directă a normelor europene. Mai mult, există biroul relații interetnice.

Acest individ afirmă că în Codul educației există doar limba de stat, în timp ce toate celelalte limbi, inclusiv rusa, au devenit străine. Sub amenințarea închiderii se află zeci de școli. La multe facultăți din universități grupele cu predare în limba rusă au fost închise. De ce minte Bătrâncea? Pentru a ajunge la legislația care interzice propaganda rusească. El asta vrea - să facă- fum, să incite cu Dodon la disensiuni interetnice.

Ce trebuie să facă respectivii legiuitori? Nimic mai mult decât să cadă de acord cu inițiativa PL privind eliminarea ”limbei ruse” – ca una de comunicare interetnică din legislația privind funcționarea limbilor vorbite.

Și, dacă atât de tare vrea Bătrâncea să examinăm ulterior și posibilitatea ratificării Cartei Limbilor Regionale şi Minoritare. Vom reține că Senatul francez nu a ratificat acest document, deoarece ratificarea Cartei ar fi „inutilă“ şi „periculoasă“ pentru Franţa. Ar fi „inutilă“ deoarece cele 39 de măsuri reţinute din cele 98 propuse de Cartă s-ar afla deja în vigoare în Franţa şi „periculoasă“ deoarece ar acorda „drepturi specifice“ unor „grupuri“ din interiorul unor „teritorii“, explică Republicanii.
( va urma)